I.Încadrarea în teritoriul administrativ

Din punct de vedere administrativ comuna este alcătuită din cinci sate: Dieci - sat reședinţă de comună, Cociuba, Crocna, Revetiş și Roşia.
Comuna Dieci, se află la o distanţă de 15 km de oraşul Sebiş şi la 11 km de comuna Gurahonţ, importante localităţi din zonă. Distanţa dintre centrul de comună şi satele aparţinătoare este următoarea: Crocna 5 km, Revetiş 5 km, Cociuba 6 km si Roşia 7,5 km.
În partea de nord se învecinează cu satul Laz (cornuna Dezna), în partea de nord-est cu judeţul Bihor, în sud-est cu satul Pescari (comuna Gurahonţ), în est cu satul Feniş (comuna Gurahonţ), în vest cu satul Berindia (comuna Buteni) în nord-vest, pădurea Teiuşului desparte comuna Dieci de satul Sălăgeni (oraş Sebiş), iar la sud, râul Crişul Alb face hotar cu comuna Almaş.

II.Hidrografia

Principala arteră hidrografică este Crişul Alb cu o serie de afluenţi, Valea Morminţilor, Valea Ţiganilor, Valea Craicovii, Valea Polosoneasca, Valea Topasca, Valea Merceasca, Valea de Carpine (Revetiş), Calea Căprii (Revetiş), Valea Roşii (Roşia). Terenurile din lunca Crişului, cu un pământ arabil de calitate, sunt supuse des inundaţiilor, începând de la Dâmbul Dulii şi până la Cocioba. Inundaţiile se produc în special primăvara în urma ploilor sau topirii zăpezilor. Dintre inundaţiile cele mai mari amintim cele din 1887, 1925, 1932, 1968, 1975 şi 1977, ce au avut loc din cauza revărsării Crişului Alb, provocând mari pagube culturilor agricole din lunca râului.

III.Resursele de subsol

În localitatea Dieci există o carieră de andezit exploatată încă din secolul al XIX-lea, în prezent dezafectată, roca extrasă de aici fiind de foarte bună calitate, folosită cu preponderență în sectorul construcțiilor. Solul este podzolic, cu excepţia celui din lunca Crişului Alb, unde întâlnim un sol nisipos de provenienţă aluvionară.

IV.Clima și bioclima

Din punct de vedere climatic avem două zone distincte:

  •  Topoclimatul culoarului Crișului Alb, care are unele trăsături asemănătoare cu cele ale câmpiei. Temperatura medie anuală este de circa 10°C, cea a lunii Ianuarie de circa -1°C, iar cea a lunii Iulie de 20°C - 21°C. Amplitudinea medie anuală este de 210C - 220C. Suma de temperatura din perioada de vegetaţie este de 3.800°. În sezonul cald suprafaţa se încinge puternic, aşa încât maxima absolută de temperatură se ridică până la 40°C, în timp ce iarna predomină răcirea radiativă, care coboară minimele până la 30°C. Sunt frecvente inversiunile de temperaturi. Primul îngheţ se produce în intervalul 11 octombrie – 21 octombrie, iar ultimul în jurul datei de 21 aprilie. Cantitatea de precipitaţii este de 650-750 mm/an, iar evapo-transpiraţia 500 mm/an. Vântul dominant, din sectorul V şi E, este canalizat pe vale. Vara, în culoarul Crișului Alb se produc mişcări ale aerului pe pante (brize). 
  • Topoclimatul Depresiunii Gurahonț, care ocupă cea mai mare parte a teritoriului comunei. Temperatura medie anuală variază între 8°C şi 6°C, media lunii Ianuarie este de 2°C, - 3°C, iar a lunii Iulie de 18°C - 16°C. Suma de temperatura din perioada de vegetaţie variază între 3.600° - 3.400°, iar cantitatea anuală de precipitaţii, între 800-1.000 mm. Vântul de vest are cea mai mare frecvenţă. În zilele de vară, pe povârnişurile munţilor se produc mişcări descendente şi ascendente ale aerului spre şi dinspre culoarul Crișului Alb şi depresiunea Gurahonț.

V.Populația

Scăderea natalităţii si a fenomenului migratoriu a influenţat semnificativ comuna Dieci, populaţia comunei fiind într-o continuă scădere, astfel conform datelor furnizate de Direcția Judeţeană de Statistică şi a datelor preluate din P.A.T.J., populaţia comunei Dieci a evoluat după cum urmează: 

  • 1972..........................2.869 locuitori
  • 2002........................ 1.754 locuitori
  • 2005.........................1.786 locuitori
  • 2011..........................1.490 locuitori

Se poate observa o scădere a populației explicabilă prin creșterea ratei mortalității și migrația populației spre zonele urbane. La această dată, densitatea comunei este de cca. 17,36 loc/km², explicabilă prin ponderea deosebită a spaţiului montan. Rata medie a mortalităţii în ultimii 3 ani este de 1,42% în timp ce rata medie a natalităţii în ultimii 3 ani este 1,18%. Luând însă în considerare datele pe un interval mai lung de timp, se ajunge la concluzia unei progresive depopulări începând cu primele decenii ale secolului, tendință ce se pastrează și la momentul actual. Conform datelor statistice ale Primăriei, populaţia este de 1.490 persoane dintre care 740 bărbaţi şi 750 femei. La momentul actual, Dieci are 717 locuitori, Crocna 381 locuitori, Revetiș 306 locuitori, Roșia 65 locuitori şi Cociuba 21 locuitori.

VI.Economia

Unităţile economice existente pe teritoriul comunei Dieci sunt puţin numeroase şi ţin de iniţiativa privată, fiind în marea majoritate S.R.L.-uri şi P.F.A.-uri. Acestea sunt amplasate în teritoriu în trupuri izolate şi în intravilanul localităţilor, în intravilanul localităţii Dieci nu putem vorbi de o grupare a unităţilor industriale, deoarece unităţile sunt dispersate. Se înregistrează un accentuat fenomen de migraţie a forţei de muncă spre orașele Sebiș, Ineu și Arad. Slaba dezvoltare din punct de vedere industrial a localităţii şi a zonei în ansamblu provoacă un amplu fenomen migrational al populaţiei active spre zone mai industrializate, precum şi navetism. In vederea stopării acestui fenomen, se doreşte încurajarea apariţiei de întreprinderi mici şi mijlocii în scopul creării de noi locuri de muncă şi ocupării forţei de muncă locale. 

Activitatea economică predominantă este agricultura şi în special creşterea animalelor, deşi numărul de angajaţi înregistrat în acest sector este de doar 44 de persoane. Datorită condiţiilor climatice şi în special situării comunei într-o zonă deluroasă, face ca loturile de teren agricol să fie de mici dimensiuni şi răspândite pe o arie mare, acest fapt   făcând   imposibilă practicarea unei agriculturi moderne şi performante. Din punct de vedere agroeconomic, teritoriul administrativ al comunei se găseşte în zona IV agrosilvică (zoopastorală). Profilul este determinat de ponderea pajiştilor naturale şi a fâneţelor. Producţia vegetală urmăreşte asigurarea integrală a bazei furajere pentru animale şi a unor cantităţi însemnate de produse vegetale (cereale, plante, legume) pentru consumul populaţiei.

VII.Istorie

Referitor la primele menţiuni documentare ale localităţilor, ele nu reprezintă data înfiinţării lor, care, în cele mai multe cazuri sunt mai vechi, de secole chiar, însă apariţia lor târzie în documentele de cancelarie, în cele mai multe cazuri, este întâmplătoare. Cea mai veche aşezare atestată documentar este Zemerzel, menţionată pentru prima dată în 1214 (Zemerdy), urmată de Cocioba, menţionată în 1219 (Koczioba) şi Dumbrăviţa, menţionată în 1374 (Dombrovitza). În secolul al XV-lea sunt menţionate satele Dieci şi Craicova, amândouă existânt deja în anul 1439. Tot în acest secol mai sunt menţionate satele Crocna de Sus (Felso Korothna) şi Crocna de Jos (Also Korothna) amintite pentru prima dată în 1448. În secolul al XVI-lea sunt menţionate satele Şara (1519 - Şarafalva) şi Cioreşti (1597 - Choresd). Toate aceste aşezări umane vor face, în cele ce urmează, obiectul demersului nostru. După cum vedem, cel mai vechi sat este Zemerzelul de la a cărui atestare documentară se împlinesc în acest an 795 de ani, urmat de Cocioba - 790 ani şi Dumbrăviţa - 635 ani. Satele Dieci şi Craicova împlinesc în anul acesta 570 ani de atestare documentară. Doar cele două Crocne, de Sus şi de Jos, mai sunt menţionate în secolul al XV-lea, celelalte, aşa după cum vom vedea, numai în secolul al XVI-lea. Faptul că ortografia numelui diferă, aproape de la document la document, nu trebuie să ne mire, pentru că aceasta atârna nu numai de cunoştinţele, capriciile sau naţionalitatea copiştilor de cancelarii, cât mai ales de tendinţa de maghiarizare a numelor româneşti. Redactorii documentelor, prin adăugarea sufixului ,,-falva” sau ,,-haza”, atribuiau în mod arbitrar comunelor un caracter maghiar. Adesea stâlceau forma numelui românesc ori slav pentru ca să încerce a-i da o înfăţişare ungurească.

VIII.Telecomunicații

În comuna Dieci există un oficiu poştal ce deservește toate localitățile comunei. Acesta se află în centrul comunei. Reţelele telefonice sunt în mare majoritate de tip aerian stradal. Se utilizează cabluri telefonice pe tiranţi metalici de susţinere. Companiile Romtelecom și Digi au abonați în comuna Dieci. Există semnal cu acoperire foarte bună în localitățile comunei Dieci la operatorii de telefonie mobilă Orange, Vodafone și Digi Mobil.

Sari la conținut